VISUL ROMANESC CONTRA COSMARULUI AMERICAN

VISUL ROMANESC CONTRA COSMARULUI AMERICAN

In drum spre emisiunea “Neatza” ma intrebam cu sinceritate retorica ( nu ma intrebam rhetoric) “ Ce caut eu in viata mea? “ Raspunsul mi-a venit printr-o noua intrebare privindu-l pe sotul meu. “ Ce caut eu in viata LUI? Ca a mea ca a mea, dar a LUI??

I-am rosit intrebarea clar, privindu-l direct in ochi, fara ocolisuri. Fiind obisnuit cu stilul meu si totusi, iremediabil usor luat prin surprindere, sotul numarul 3 mi-a raspuns cu aceassi enervanta lejeritate Americana. Propozitii scurte, clare, directe, de dragoste pragmatica si romantism matur. Concluzia era ca ma iubeste fiindca il fac fericit.

L-am intrebat idiotic, de fata cu soferul roman vorbitor de limba engleza ( si nu numai) de ce il fac pe el fericit cand apar la televizor, in Romania, vorbind despre iubirea dintre mine si primul meu sot.

L-a bufnit rasul. “ Pentru ca sunt atat de mandru de tine!”

Ma uit la sofer si ii spun “ Asta ori e nebun, ori e American.” Le fac cu ochiul la amandoi si cobor din masina in timp ce barbatul roman, sange de al meu, ii spune sotului American ‘ She’s something else “

In sfarsit, intru in platou, in direct, la ‘NEATZA CU RAZVAN SI DANI”. Aplauze, chestii, distractie, muzica buna ma indrept spre o canapea sa vorbesc cu un tanar frumusel foc, gen hipster de Detroit, blugi mulati, tricou ca de week-end in Washington, coafura misto de New York, zambet frumos, politicos, privire misterioasa, faptura delicate si emanand asa un intellectualism ascuns, ce sa mai lungesc povestea, mi-a picat cu tronc. Na belea, vorba prietenei mele Adriana.

Ma asez cu grija sa imi arat si un picior la camera ca altfel schimba telespectatorii canalul cand vad prapadenie de 44 de ani, la prima ora inainte de serviciu!

In timp ce ma asez si imi aranjez gandurile, vad un alt hipster mai blonziu ceva ca-si da coate cu o tanara cu picioare interminabile. M-am mai linistit. Asadar nu eram singura in platou cu un tanar misterios si malefic de fermecator, ci eram bine flancata de camere de filmare, prieteni, si un aer de veselie ce NUMAI, numai ACASA, in Romania, il gasesti. (Sau la plaja South Beach din Florida!)

Tanarul ma intreaba una alta si, din nefericire, imi confirma banuielile. Ii bubuie capul. O voce frumoasa, o limba romana eleganta, m-a derutat complet. Devin vulnerabila. Tanarul ma intreba despre Japonia si ma gandesc ca este evident un actor, cu acel look de hipster American, si finete japoneza. Este o versiune perfecta, mai tanara de un Ken Kurosawa roman. Daca Ken de la Tokyo ar privi acum emisiunea, mi-ar face o scena de gelozie ingrozitoare dupa. Macar de data aceasta, ar avea un motiv.

Il admir sincer, cu neutralitate, pe tanarul cu care vorbesc si care pare rupt, din Japonia! Ma ia peste picior la un moment dat si ii apreciez atat umorul cat si profesionalismul. Ca si la Teo, el isi cunoaste audienta. Stie cine ii sunt fanii, publicul care il admira, asadar, roul lui nu este sa ma placa pe mine, ci sa ii distreze pe cei care privesc. E foarte simplu. Emisiunea este DE DIVERTISMENT.

Conversatia se incheie pe musica Despacito. Ma ridic si incep sa dansez. Am auzit aceasta melodie doar in Miami si acum, de 2 saptamani, aproape zilnic, la Bucuresti. Cum e pauza, tanarul blonziu de décor se apropie si ma intreaba simpatic: ‘ Ce faci Luni?’ Ii raspund cu tristetea pe care am incercat sa o ascund. Luni sunt inapoi la Trump acasa. (adica la Washington)

Tanarul brunet imi arunca o privire dezinteresata si, parca intentionat, telepatic, imi da inapoi cele 2 carti pe care le adusesem cu mine. M-a durut sa le iau, dar, nu imi apartineau. Cata ironie! Ma prezentasem ca ‘scriitoare’, dar cartile erau epuizate in stoc, iar ultima, nici macar nu stiam daca sau cine o va publica vreodata. Cata melodrama, atata publicitate!

P.S. Imi asum greselile de ortografie. Si virgulele in plus si ideile in minus. Acesta e doar un blog entry si nu ma respect atat de mult incat sa ma ocup si de tehnicalitatile redactarii. Sunt multumita daca reusesc macar sa va explic celor din diaapora, ce si cum mai sunt lucrurile pea casa Cu mult drag, recunostinta siganduri de bine, Ioana.

P.P.S. Vedeti ca urmeaza si Dani Otil . HOPA!